despre solomonarii daci

Solomonarul este magicianul (vrăjitorul) despre care se credea, în mitologia românească, că poate controla norii și ploaia. Solomonarii sunt cei care controlează mișcareabalaurilor norilor, pot aduce grindina și vindecă boli.

Asemenea unor asceți, solomonarii trăiesc departe de lume, pe Tărâmul Celălalt, dar mai coboară prin sate pentru a cerși, deși nu au nevoie de nimic, iar unde nu sunt primiți bine, abat balaurul grindinii. Știința lor este transmisă de la maestru la un ucenic, luat de un solomonar bătrân dintre copii însemnați la naștere (purtători de căiță, o membrana care le acoperă capul și trupul) și crescut în peștera lor de la marginea pământului. Numele de „solomonar” și-l capătă abia în evul mediu sub influența culturii iudeo-creștine datorită unei asemănări fonetice cu termenul local „salman”. Cele mai multe relatări se referă la oameni înalți, roșcovani, cu mantii albe, având la brâu unelte magice, fie cerșind prin sate fie călare pe balaurii grindinei singuri sau alături de moroi. Pentru a se feri de mânia solomonarilor, oamenii puteau apela la un Meșter Pietrar, un solomonar revenit printre oameni, dar care le știe magia.

Tradiția românească nu pune la îndoială existența lor, ba chiar ar exista și mărturii din Ardeal și din Bucovina, cu privirea la existența unor ultimi solomonari. Există însă numeroase interpretări a provenienței mitului, cele mai multe legate de preoții geto-dacilor Kapnobatai sau Ktistai, peste care s-au adăugat și numeroase influențe creștine și nu numai, rezultând un produs sincretic de mituri și credințe.

În Țara Moților sunt cunoscuți ca Șolomonari sau Zgrimințieș. „Mitologia populară spune că șolomonarii au o anumită carte, în care se cuprinde toată știinta și puterea lor. Cartea aceasta o învață șolomonarii în școala din cetatea Babariului, și nu fiecare iese șolomonar, ci numai din 7 unul.”[1](conform Literatura populară, București, 1985, p. 53).

Traian Herseni crede că tagma solomonarilor ar proveni din ordinul monastic al dacilor – ktistai – deoarece locuiau „în locuri solitare, în păduri sau aproape de lacurile montane”.[2]

Eugen Agrigoroaiei, îi compară cu Kadmos, și definind casta lor ca fiind moștenire dacică, spune că solomonarul din tradiția folclorică este rezultatul unui „proces de zeificare a sacerdotului”. Pentru acest cercetător, solomonarii sunt „preoți initiați”.[3]

[wikipedia]

alte versiuni despre solomonari aici

http://solomonarii.uv.ro/

Stapani ai vanturilor si calatori prin nori, solomonarii traiesc jumatate in poveste, jumatate prin padurile Bucovinei. Nu exista sat prin care trecerea lor sa nu fi lasat in urma minuni. Aducatori de ploi si risipitori de furtuni, ei poarta oameni prin ceruri si fac sa curga laptele din copaci …

http://solomonarii.uv.ro/rvulcanescu.htm

Semidivinitatile meteorologice sunt recrutate dintre oamenii care un numar impar de ani au fost initiati în tainele vazduhului, ale muntilor înati, ale pesterilor adânci si ale iezerelor ascunse. Sunt protectori ai drumurilor de munte, stapâni peste împaratia de jos a negurilor, pâclelor si promoroacei, detinatori ai secretelor Vamilor vazduhului si stapâni ai balaurilor purtatori de vremuiri.

Numarul solomonarilor este relativ mic, pentru ca misiunea lor pe pamânt cere o initiere îndelungata si dificila.

http://solomonarii.uv.ro/oli.htm

In vremurile nu tare de demult, ba in unele locuri si acum, umbla niste oameni zdrenta[ro]si din  casa in casa si din sat in sat, neavand cu ei decat o desaga in spate si sunt tare bine primiti, oriunde se prezinta.

Acestia sunt solomonarii. Romanii cred despre ei ca sunt oameni evlaviosi  mai ales, cu multa stiinta de carte si foarte deschisi la minte. Dupa ce au invatat toate cartile, cate sunt in tara noastra, au plecat intr-o tara spre soare rasare, undeva prin tara muscalului, ori poate mai departe, prin tarile unde a domnit Por imparat si acolo stau intr-o pestera si scriu la o masa de piatra si intr-o carte mare toata stiinta si invatatura, cata se afla in lumea asta. Acolo ei stau ca-ntr-o scoala si sunt tare multi, dar nu toti ajung pana la sfarsit solomonari, pentru ca trebuie sa treaca prin grele incercari si numai pe aceea ii face Dumnezeu solomonari, care trec incercarile cu bine.

In scoala asta a solomonarilor numita Solomanta, sunt atarnate de un fir de ata pietre de moara, care de-abia stau sa nu cada. Cei care vor sa fie solomonari ,trebuie sa treaca pe sub aceste pietre si multi de frica se-ntorc inapoi. Si mai sunt si alte incercari, din ce in ce mai grele. Iar dupa ce au ispravit de scris tot ce se putea sti pe lumea asta, in cartea ce se cheama “solomonarie” si dupa ce au trecut cu bine incercarile, numai atunci pot fi facuti solomonari. Din pestera aceea , dumnezeu, fiindca s-au purtat tot timpul ca niste sfinti, le da putere sa se –nalte in nouri si sa-i stapaneasca pre ei si pre balauri. Pe calea norilor, asa se-ntorc solomonarii inapoi in tara noastra, si-n satul de unde au plecat. Si-i conduce ata cum vor ei. Ei stau pe nori ca pe un cal, tin in mana o carja, cu care conduce norul si cartea cu toata invataturile lumii. Ei pot sta in nori, cat vor ei. Numai din cand in cand se mai scoboara pe pamant, ca sa cerce pe oameni, daca asculta de invataturile crestinesti si daca li-i tare credinta. De aceea ei umbla rau imbracati si desculti, cersind din poarta in poarta si cantand “versuri”…..[…]

http://solomonarii.uv.ro/kernbach.htm

V.Kernbach – „Universul Mitic al Romanilor”

Actul magic al Solomonarilor

„…Solomonarul e capabil de a organiza dupa placul sau fenomenele atmosferice, aducand ploaia si dirijand furtunile si grindina; ca atare vehiculul sau aerian, ca si paratul sau tehnic, este balaurul. Dupa credintele motilor, cum se relateaza in Chestionarele lui N.Densusianu, solomonarul apare ca “un domn cu o iapa alba”, cautand un anumit iezer de unde invoca balaurul.

About ana eugenia pacurar

Artizan, decorator, economist si poet

4 comments

  1. TOMA

    CRED CA SOLOMONARI SUNT VINDECATORI SI MAI CRED CA AU CALITATI MAI MARI CA SAMANI DESPRE CARE A STUDIAT MIRCEA ELIADE

  2. bibliografie pentru studiu

    R. Vulcănescu, Mitologia română, Editura Academiei RSR, 1987

    eliade nu prea vorbea de solomonari , mitologia dacilor si romanilor a fost studiata de alti istorici

  3. N. Densuşianu, Dacia preistorică, Ed Herald, Buc

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: