Capacitatea de a lamuri propria istorie constituie pentru fiecare popor piatra de încercare a maturitatii sale” – (Alexander von Humboldt)
Tartaria este o asezare straveche, cu radacini preistorice, o demonstreaza si descoperirile arheologului Nicolae Vlassa, care atesta o continuitate de locuire, aici, databila între anii 4500-200 î.d.H., si o cultura puternica, de tip Turdas. În perioada 23-29 octombrie 2000, la Milano, are loc simpozionul stiintific international ORIGINILE SCRIERII, în cadrul caruia cercetatorul Haral Harmann, de la Research Centre on Multilingualism din Bruxelles, reia, pe noi baze documentare, aparitia inciziilor scrieriforme pe diferitele obiecte descoperite în arealul carpato-balcanic. Concluzia dizertatiei sale este aceea ca tablitele de la Tartaria sunt primele semne de scriere incizata, care preced pictogramele mesopotamiene (3500-3300 î.d.H.), hieroglifele egiptene (3200-3000 î.d.H.), pictogramele cu inscriptii de pe Valea Indului (2500 î.d.H.) sau pe cele din China (1500-1200 î.d.H.), ca si enigmaticele mesaje ale zapotecilor mexicani (600 î.d.H.), ceea ce-l va determina pe Marco Merlini, câtiva ani mai târziu, sa rasuceasca teorema clasica „Ex Oriente Lux” în „Ex Occidente Lux”. Este vorba aici, în fond, despre statuarea teoriei, rezultata din cercetarile arheologice, potrivit careia spatiul carpato-danubiano-pontic avea, în neolitic, cea mai densa populatie, care a generat culturile Cris-Starcevo, Vincea-Turdas, Petresti, Pre-Cucuteni, Cucuteni, Boian, Gumelnita etc.
În fata acestor realitati, istoricii si oficialitatile române ramân oarbe, surde si mute. Se trezeste, însa, un american de origine româna, dr. Napoleon Savescu, care arunca – din dragoste pentru neamul sau si dintr-o pasiune devoranta pentru cercetarea preistorica si istorica – „manusa”: „Oare nu credeti ca a sosit timpul sa ne respectam patria, istoria, neamul?” Domnia-sa înfiinteaza fundatia „Reînvierea Daciei”, publicatia „Dacia Magazin”, „Dacia TV”, la New York, si, la Bucuresti, congresele de Dacologie: Sarmizegetusa-2000, Burebista-2001, N. Densusianu-2002 si Tartaria-2003. Pe un ton polemic, cu argumente de o simplitate si adâncime dezarmante, interventiile publice ale domniei-sale, inclusiv volumul Noi nu suntem urmasii Romei, încearca sa implementeze tezele potrivit carora „noi, dacii, nu am pierit”, ca „poporul carpato-pontico-danubian constituie poporul-matca al Europei”, ca acest popor „poarta în el cele mai vechi vestigii ale existentei si activitatii omului în Europa, indicând apartanenta lui la marea arie a antropogenezei”.
mai multe aici http://www.dacii.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=887
Arheologii Muzeului Brukenthal au reinceput sapaturile la Tartaria
Săpăturile în situl de la Tărtăria au fost reluate anul acesta după 21 ani. Arheologii speră să găsesască aici cât mai multe mărturii materiale ale aşezărilor omeneşti datând din epoca preistorică şi vor să realizeze un parc arheologic. După 21 ani de pauză arheologii au reînceput săpăturile în situl de la Tărtăria unde pe perioada comunistă s-au făcut o serie de săpături care au scos la lumină aşezări umane care au aparţinut mai multor culturi din milenile V, VI şi III î.Hr.
mai multe aici http://www.dacii.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=893
un potop gigantic petrecut în urmã cu 7.600 de ani, pe locul unde acum se aflã Marea Neagrã. Folosind metode de cercetare deosebit de sofisticate, ei au studiat fundul Mãrii Negre, odatã fundul unui lac de apã dulce ale cãrui maluri erau cu 110 metri mai joase decât astãzi. Tehnici sofisticate de datare au confirmat acest eveniment de acum 7.600 de ani. Munþi de apã sãratã au þâºnit peste înfloritoarea vale a Bosforului, apele sãrate ale Mediteranei revãrsându-se în lacul cunoscut azi drept Marea Neagrã, cu o forþã de neimaginat, de 200 de ori mai puternice decât cascada Niagara, ridicând marginile acestuia,invadând ºi devastând tot ce înainte fusese viaþã în locurile acelea.
Acea adevãratã oazã de apã dulce, Marea Neagrã de azi aflatã lângã locurile unde oamenii vânau, creºteau animale, pescuiau – a început sã creascã vertiginos, cu 15 cm pe zi, distrugând totul în calea ei, gonindui pe locuitori, care, disperaþi, se vor rãspândi în toate direcþiile.Fermierii, sãtenii unei vaste regiuni au fost forþaþi sã fugã, ducând cu ei lim
ba, obiceiurile. Studii cromozomiale, lingvistice, datãri cu carbon 14, dar ºi noi tehnici ca TIMS – Thermal Ionisation Mass Spectometry – au fost utilizate pentru a se gãsi un rãspuns corect.
mai multe aici http://www.dacii.ro/download/dacia13final.pdf
un altfel de jurnal 
detalii pe http://www.ftr.ro/*wunderkammer-cabinetul-de-curiozitati*expozitie-temporara-la-muzeul-de-istorie-66529.php
pot fi vazute la cluj intre datele 17 mai si 1 octombrie la Wunderkammer-Cabinetul de curiozităţi*,expoziţie temporară la Muzeul de Istorie
Întreaga expoziţie a fost gândită în jurul a cinci obiecte principale: un obiect metalic descoperit în zona mun. Aiud, tăbliţele de la Tărtăria, o aplică medievală cu simboluri alchimice descoperită la Vinţu de Jos, două obiecte romane de sticlă (gutti) şi două amulete egiptene (stâlpi Djed). Piesele pot fi considerate drept curiozităţi din mai multe motive, cum ar fi contextul incert de descoperire, datarea controversată, funcţii şi materiale de realizare incerte sau interpretarea discutabilă a diferitelor reprezentări pe care acestea le poartă. Pe lângă obiectele menţionate vor mai fi expuse şi alte obiecte originale din colecţiile muzeului.
Expoziţia este descisa in perioada 17 mai – 1 octombrie, în zilele de luni, marţi, joi şi vineri între orele 10–16, iar miercuri între orele 12–18. La sfârşiturile de săptămână care corespund zilelor de 25–26 mai, 1-2 şi 8-9 iunie, accesul în spaţiul expoziţional este permis între orele 10-16. În ziua de sâmbătă, 18 mai 2013, cu ocazia sărbătorii care marchează Noaptea Europeană a Muzeelor, expoziţia poate fi vizitată gratuit între orele 20-24.
In luna iunie 2014 a fost descoperit la Seimeni un inel sigilar din bronz, care are incizate simboluri Vinca-Turdas şi, mai mult, unul dintre simboluri se regaseste pe placuta discoidala descoperita la Tartaria:
https://sites.google.com/site/seimenisatdinneolitic/